Codrut s-a dus cu 5 minute inainte sa roage publicul sa-si inchida telefoanele mobile si sa incerce sa se manifeste cat mai putin in timpul pieselor, ca sa putem capta sunetul cat mai fara purici. Apoi, in sfarsit a inceput.
Fake Life si Forbidden Drama au fost ca pe album, una dupa alta. Pe DVD intre ele apare Crossroads, la sugestia lui Victor. Asta pentru ca trebuia detensionata un pic atmosfera dupa un Fake Life foarte dark si foarte lung. La Crossroads n-am fost multumiti de prima dubla si am incercat alte cateva, numai ca nu stiu cum faceam si ma tot poticneam in cate un cuvant si intrerupeam filmarea. Pana la urma ne-am declarat in unanimitate multumiti de prima varianta. Culmea e ca nu imi aduc aminte de ce nu ne-a placut initial.
Am tras doua duble si pentru Watercolor, pentru ca Paula era foarte incordata si se cam simtea. La Rad Cand Imi Vine Sa Plang am uitat ca stabilisem si o parte de solo pentru flaut. N-am tras o alta versiune pentru ca improvizatia vocala a Paulei (care se prinsese ca am uitat) ne lasase cu gurile cascate.
Dupa Losing Control am cantat prima piesa noua (pe vremea aceea era noua), Peaceful Mind. Jake a cantat la mandolina, dupa ce mai devreme se jucase cu banjo-ul si se plimbase intre bas acustic si contrabas. Pe un fragmentel (nu spui care) a gresit grav armonia, dar in cele din urma am zis ca ar fi pacat sa nu lasam piesa pe DVD, mai ales ca mai scosesem cateva destul de importante.
A doua piesa noua a fost Sirens. A treia ar fi trebuit sa fie Blinded by Sunshine, care nu a intrat pe DVD dintr-un motiv foarte bun, desi foarte romanesc – la mijlocul piesei este un duel intre chitara si bas; ei bine, nu stiu ce au pazit domnii operatori, dar atunci cand era randul chitarii filmau numai basul si invers. O alta piesa abandonata inca de la mixaj este Essential Piece, motivul fiind cvartetul fals de pe introducere.
Pentru On the road a trebuit sa modific partitura de coarde folosita in studio, care era scrisa pentru cvintet. Am atasat la noua versiune si interventia oboiului de pe album.
Momentul Andries ne-a relaxat de-a binelea, se pare insa ca nu si pe dansul. Am vazut live mana tremuranda pe chitara la Cea Mai Frumoasa Zi si ma asteptam din clipa in clipa sa si greseasca, dar asta nu prea se intampla la casele mari si nu s-a intamplat nici atunci. Far away in romana a fost surpriza dansului pentru acest concert. Ne-a prezentat-o cu o luna inainte la repetitii si am ras copios cand ne-am dat seama ce piesa e de fapt. Pe cand lucra la grafica, 6fingers ne-a intrebat daca suntem de acord sa puna versurile in interiorul copertii, Departe fiind chestia inedita a DVD-ului. Dupa cum se vede nu am fost de acord.
Dupa Blow Up My Tears am cantat obisnuita No Man’s Land, numai ca eram deja atat de obositi incat a iesit prost. Poate ar fi fost o idee buna sa facem o pauza si sa o reluam, dar in momentul acela gandeam complet diferit. Terminasem in sfarsit concertul, dar Jake insista sa cant si Toast Proposal. Majoritatea prietenilor deveniti public se retrasesera in barul de jos, sus ramasesera numai cativa. Am urcat in pod si mi-am luat chitara. Poate nu era o idee rea pentru credits. Nu o cantasem de multisor si am cam sfeclit versurile, dar am lasat-o asa, ca dovada de live.
Episoade precedente:
Episodul 1
Episodul 2
Episodul 3
Da..clar s-a gresit armonia!! cred ca toata lumea s-a prins ! :)) lasati modestia..chiar a iesit perfect!
by the way, serialul nu s-a terminat, mi-am luat numai un ragaz.
Ar fi trebuit sa reluati No Man’s Land, asi fi vrut sa ascult vsrianta acustic…