Am trecut saptamana trecuta pe la Carturesti fara nici un scop precis si am dat peste un album care mi-a marcat ultima perioada din liceu. Aveam si tricou cu coperta:)) L-am cumparat, normal, dar fiind ocupat cu repetitiile pentru concertul de la Clubul Taranului n-am avut timp sa-l reascult si chiar am uitat complet ca il am. Azi mi-a cazut privirea intamplator pe coperta si am zis ca merita o incercare. Si vai de capul meu. Anul trecut i-am vazut in concert si am fost pe spate, dar asa reactie n-am avut. Am inceput sa topai prin casa si l-am ascultat de vreo 3 ori la rand. E inca proaspat. Si e din 95.
Ladiieeeees aaaand Gentleeemeeeeen, King for a day, fool for a lifetime is in the house!
dan
Conertu` ala a fost demential. Tare mi-ar fi placut sa fiu constienta in ’95 de coolicitatea lu` Patton, da` e bine si la vreo 10 ani distanta… dammit. :))
intr`un fel sau altul .. tot d liceu imi aduc si eu aminte :)) yah.. concertu` a fost mind blowin .. eh ..
…pentru mine „King for a day…” a constituit preludiul perfect la anii de liceu (eram intr-a VII-a); mi-aduc si acum aminte cum topaiam prin sufrageria alor mei cand era „Digging the grave” sau „Evidence” la emtivi…
Sper sa-i prind si eu live undeva candva, fiindca va cred si deduc c-a fost un concert brici…pacat ca nu am ajuns.
Suna(inca) bine si pe caseta 😛