Radiohead – Hail to the thief (2003)

“…we’re on.”
“It’s a nice way to start, Jonny.”
(la multi ani tuturor)
Asa, de inceput de an va recomand unul dintre albumele de top 5 personal. Nu de alta, dar se potriveste cu momentul.

Radiohead este in continuare una din trupele mele favorite, desi nu am inteles nimic din ultimul album (dar cine oare a facut-o?). Trupetii nu mai au demult nimic de-a face cu hit-ul care i-a lansat, “Creep”, iar Thom Yorke nu mai incearca demult sa-si ascunda ochii si sa ne pacaleasca cu imaginea de blondin enigmatic cu ochelari de soare. Din punctul meu de vedere cu ultima lor aparitie discografica au exagerat, dar si in 2000, cand au lansat “Kid A”-ul, am avut senzatia asta, iar acum mi se pare un super album. Cine stie, poate peste niste ani…(desi n-am ce face, tot ma indoiesc, e prea de tot).

Una peste alta, albumul meu preferat pana la vreo noua surpriza ramane “Hail to the thief”, cel mai dark, mai paranoic si mai frumos album al lor. Primul single, “There There”, lansat cam cu o luna inainte de album, are un clip absolut genial, inspirat de un show de televiziune numit Bagpuss, al carui fani sunt Yorke si fiul.

Muzical, albumul este destul de divers, aranjamentele sunt foarte interesante, chitarile electrice schizoide se impletesc cu ritmuri electronice provenite parca dintr-o jucarie, riff-urile dau dependenta, iar Yorke pluteste parca pe falsetto-ul lui (inspirat candva de Buckley, dar personalizat si devenit parte din caracter), atunci cand nu se isterizeaza si nu incepe sa urle. Versurile sunt foarte aluzive la politicile noii ordini mondiale (thief-ul din titlu se pare ca e Bush jr., care se spune ca ar fi furat alegerile din 2000), cu referiri la “Nineteen eighty-four”, cartea lui Orwell pe care daca n-ati citit-o poate ar trebui sa o faceti (in tandem cu “Brave new world” a lui Huxley). Piesele au titluri alternative (spre exemplu titlul alternativ al piesei “I Will” este “No Man’s Land”), nu stiu la ce foloseste asta, poate e doar o fita. Coperta este probabil o aluzie la pop-art-ul tip Warhol, dar reprezinta o harta in care cuvintele si titlurile pieselor sunt cladiri, despartite de strazi si rauri peste care trec poduri (astea se gasesc in interior, nu va chinuiti sa descifrati pe coperta principala).

Cu alte cuvinte va doresc un an bun si fericit si auditie placuta!