Adica asta. A fost nominalizat si la Oscar. Nu stiu cit de fictiv e Afghanistanul lui Khaled Hosseini, dar filmul mi-a placut. Sigur, talibanii sint unidimensionali, sint si pedofili si prosti si sadici, le au pe toate. Ei, macar nu apare nici un soldat american eliberator. E o simpla poveste despre doi copii din paturi sociale foarte diferite si sportul national afghan (nu polo-ul cu cadavre de capra decapitate, celalalt) – luptele de zmeie.
Cum nu prea au iarba si teren plat, dar au vint la discretie, fotbalul afghan se joaca cu zmeie, si vinerea se pare ca aproape toti barbatii ridica un zmeu undeva si incearca din rasputeri sa taie sfoara celorlalte (partea finala a corzii e abraziva, cu bucati de sticla pisata, mai ramii fara un deget, dar macar cistigi). Povestea implica indeminare extrema, vint si kilometri de sfoara. Sigur, zmeiele din film sint CGI, dar si in realitate pot ajunge la inaltimi incredibile.
Zmeiele taiate cad mult timp si sint urmarite de hoarde de copii (in general). Ei sint kite runners.
Restul – vedeti si voi.
Mult mai buna cartea decat filmul. Incomparabil mai buna. O recomand din toata inima.
o s-o citesc, merci de pont.
O am in engleza, daca vrei 🙂 Pacat ca ai vazut filmul inainte, o sa-ti strice placerea de a descoperi
deci eu nu citesc decit pe kindle, deci da ?
ei vai! deci cumpara-ti-o atunci 🙂